Adio, Germania!

Писатель А. Проханов встретился с читателями в Санкт-Петербурге

Europa este în panică. Europa este terifiată. Europa geme. Victimele războiului şi migranţii din Africa de Nord au traversat Marea în bărcuţele lor fragile, mulţi s-au înecat în apele de coastă, pentru a ajunge să cerşească europenilor o bucată de pâine. Acum iau cu asalt frontierele, plâng în spatele gardurilor de sârmă ghimpată şi aruncă în Poliţie cu rachete de semnalizare. De Anul Nou au vânat fetele şi femeile europene, le-au harţuit, jefuit şi violat.
„Ce se întâmplă” s-au întrebat atunci moraliştii europeni? „Cum se poate ca aceşti oameni, cărora le-am dat atât de mult, să respingă căldura pe care le-am arătat-o, să nu aprecieze Compasiunea şi Toleranţa noastră”?
Vizionarii şi moraliştii europeni nu înţeleg psihologia popoarelor din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Aceşti oameni au venit pentru a scăpa de bombele, rachetele şi obuzele europene. Ei au fugit din oraşe pârjolite, dintre ruine şi cadavre putrezite. Ei au venit în Europa nu pentru o bucată de pâine, ci ca să se salveze de la moarte. Şi ca să se răzbune!
Să se răzbune pe europeni ca pe inamici, ca pe cei care au provocat dezastrul de la ei de acasă, ca pe cei care le-au distrus civilizaţia şi felul lor de viaţă.
Dar cum percep europenii această situaţie? Stângişti sau liberali, între care se numără şi doamna Merkel, cer o mai mare toleranţă, acceptarea unor „cote” mai mari de refugiaţi, crezând că Europa îi va „umaniza”, va calma inimile lor înfierbântate.
Europa, inclusiv Germania, şi-a uitat propriul trecut. Ţările din Europa şi-au pierdut voinţa de a exista, de a rezista, uitând de măreţia propriilor State, de Catedrala din Koln cu turla sa impunătoare… A uitat de Durer, Bach, Beethoven şi Wagner, Kant, Hegel, Schopenhauer şi Nietzche.
O Europă amorfă continuă să-şi deschidă porţile celor care urăsc Europa şi Germania. În locul echilibrului şi măsurii, se instalează ura.
Pe fundalul creşterii criminalităţii, naţionaliştii ies în stradă, în mulţimi mai mari şi mai organizate decât cele de stânga, ale anti-fasciştilor, umaniştilor şi predicatorilor toleranţei multiculturale.
Liderii acestor mulţimi vor deveni lideri politici şi spirituali ai zilei de mâine şi îşi vor aminti de măreţia Germaniei, blestemând Versailles-ul şi Nurberg-ul. Fascizarea Europei nu va mai părea atunci atât de exagerată – cu atât mai puţin dispariţia liberalismului sau a tolerantei Uniuni Europene.
Europa este ca o fecioară neajutorată aruncată în spinarea unui taur feroce şi prost, care o poartă spre un viitor incert. Este acesta sfârşitul Vechii Europe? Sau fecioara se va trezi, va sări de pe spinarea taurului şi se va întoarce învăluită în spuma Mării Mediterane, precum Afrodita?
Rusia urmăreşte cu atenţie.

Alexander Prokhanov – articol publicat în Izvestia

Sursa: rusiatoday

Articol sursa: Adio, Germania!

(Vizitat de 1 ori, 1 vizite astazi)
Despre

SCRIE UN COMENTARIU

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii *

Close