Autorităţile locale, instruite pentru intervenţia post-seism

Autorităţile locale, instruite pentru intervenţia post-seism

Reprezentanții autorităților publice locale ilfovene au fost invitate, din nou, la sediul Prefecturii Ilfov, de această dată conducerile Inspectoratului Județean în Construcții Ilfov și Inspectoratului pentru Situații de Urgență București – Ilfov dorind să reamintească edililor care sunt atribuțiile ce revin primăriilor în ”organizarea și pregătirea activităților tehnice pentru asigurarea capacității de investigare post-seism a construcțiilor din județ”.

Articol publicat în Junalul de Ilfov Nr. 409, ediția print

Reglementările legislative în vigoare, care fac referiri exacte la atribuțiile autorităților locale și care au fost discutate la întâlnirea de lucru din 14 iunie, au fost ”Regulamentul privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice risculului la cutremure și/sau alunecări de teren”, ”Metodologia privind investigarea de urgență a siguranței post-seism a clădirilor și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție” și ”Concepția națională de răspuns post-seism”.

#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item1 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/1-afis-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item2 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/afis-2-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item3 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/afis-3-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item4 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/afis4-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item5 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/DSC_3939-1-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item6 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/DSC_3947-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item7 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/foto-2-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item8 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/foto-3-blocul-nestor-bucuresti-seismul-din-1977-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_2_5b3c6f0abded3 .td-doubleSlider-2 .td-item9 {
background: url(http://jurnaluldeilfov.ro/wp-content/uploads/2018/07/foto-4-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}

Astfel, capitolul V din Regulament – ”prin care se stabiliesc atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale și locale, ale instituţiilor publice, ale reprezentanților societății civile și ale operatorilor economici privind prevenirea și gestionarea unei situaţii de urgență specifice”, prevede la art. 29, că ”autorităţile administraţiei publice locale și prefecții au următoarele atribuţii specifice de apărare, care nu au caracter militar:

a) asigură mijloacele necesare înștiinţării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de situaţia de urgență specifică;

b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acţiunilor de protecţie și intervenție în caz de dezastre provocate de situaţia de urgență specifică;

c) întocmesc planuri de protecţie și de in­tervenție, în concordanță cu măsurile adoptate de Comitetul naţional;

d) asigură desfă­șurarea acţiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie de urgență specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și acordarea asistenței sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

e) stabilesc, împreună cu operatorii economici și unitățile de profil, acţiuni și măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgență specifice, inclusiv pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcționare a serviciilor și unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie elec­trică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

f) centralizează datele privind urmările dezastrelor și informează operativ Comitetul ministerial și Comitetul naţional;

g) asigură mijloace­le financiare necesare activităţilor de protecţie și intervenție, precum și de educație antiseismică a populației, în cazul producerii unei situaţii de urgență specifică;

h) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru intervenția în cazul producerii situaţiilor de urgență specifice.

Cinci zone de intervenție

Carmen Ionescu, inspector șef regional la Inspectoratul de Stat în Construcții și Irina Neagu și Sandu Chițu, de la Inspectoratului Județean în Construcții (IJC) Ilfov, au vorbit despre zone de intervenție, repartizarea experților atestați, a verificatorilor de proiecte atestați, a responsabililor tehnici cu execuția, diriginților de șantier și a inspectorilor în construcții coordonatori, din cadrul IJC Ilfov, pentru intervenția post-seism în județ. Iar pentru ca aceasta să fie rapidă, s-au delimitat 5 zone: 1 – Voluntari, Otopeni, Tunari, Ștefăneștii de Jos, Dascălu, Moara-Vlăsiei, Petrăchioaia, Grădiștea și Nuci; 2 – Chitila, Buftea, Mogoșoaia, Corbeanca, Balotești, Periș, Snagov, Ciolpani și Gruiu; 3 – Glina, Cernica, Pantelimon, Dobroești, Brănești, Găneasa, Afumați; 4 – Măgurele, Dărăști-Ilfov, Jilava, 1 Decembrie, Vidra, Berceni, Popești – Leordeni și Copăceni și 5 – Bragadiru, Cornetu, Domnești, Ciorogârla, Chiajna, Dra­gomirești și Clinceni, fiecare zonă având alocată câte 4 experți.

Pancarte pentru clădiri

”Metodologia privind investigarea de urgență a siguranței post-seism a clădirilor și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție” face referire la modul de organizare și desfășurare a activităţilor tehnice menite să asigure utilizarea în condiţii de siguranţă a construcţiilor, în cazul producerii unui seism de mare intensitate. Prin seism de mare intensitate se înţelege acel eveniment care produce în mediul construit prăbușiri generale sau locale, avarii și degradări semnificative pe arii întinse. Iar activităţile acestei metodologii se referă, în principal, la evaluarea stării tehnice a construcţiilor, în vederea luării de decizii privind condiţiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora, cu aplicarea de pancarte colorate, specifice fiecărei categorii; și la luarea de măsuri pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate de seism. Metodologia de faţă își limitează domeniul de aplicabilitate la clădirile de locuinţe, social culturale și administrative, precum și la clădiri cu alte funcţiuni, după caz.

Textele pancartelor, în funcţie de starea fizică a clădirilor inspectate

În metodologie sunt precizate prevederi care fac legătura cu planurile de gestionare a situaţiilor de urgenţă și alte acte ale autorităţilor administraţiei locale, cu referire la:

  •  statutul legal și tehnic-administrativ al relaţiilor specialiștilor, inspectorilor, voluntarilor cu administraţia publică locală și al remunerării activităţii profesionale în perioada de urgenţă, a relaţiilor cu celelalte autorități (poliţie, jandarmerie);
  • problemele de protecţie personală și a muncii (căști de protecţie și instruire privind modul de acces în clădirile avariate și comportarea la replici post-seismice pe durata investigaţiilor de teren, a problemei cazării inspectorilor oaspeţi și a altor cheltuieli conexe);
  • instruirea unui număr de specialiști cu rol de formatori legal abilitaţi pentru cursurile de instruire din teritoriu la diferite niveluri, în vederea aplicării unitare a metodologiei;
  • instruirea și reinstruirea periodică a unui număr de inspectori, tehnicieni etc. de la nivelul consiliilor locale și al altor unități din teritoriu și a unor ingineri calificaţi, informaţi cu anticipaţie despre numărul, localizarea și tipul structurilor din zona în care vor efectua investigaţiile de teren prevăzute, ţinând seama de numărul structurilor existente în localitate/judeţ și vulnerabilitatea acestora;
  • o mediatizarea și explicarea acestor activităţi pentru a se asigura cooperarea populaţiei la respectarea interdicţiilor de utilizare a unor construcţii periculoase;
  • asigurarea logistică pentru activităţile de intervenţie imediată de către autorităţi (Prefectură, Primăria generală), prin corelarea măsurilor cu prevederile concrete din bugetul local și Planul de intervenţie la situaţii de urgenţă.

Scenarii pentru seism cu impact major

Potrivit ”Concepției Na­țio­nale de răspuns post seism”, seism cu impact major este definită mișcarea seismică care afectează grav cel puţin două judeţe sau Bucureștiul și care are ca efecte peste 50 de victime omenești, avarierea semnificativă a clădirilor private și a celor de utilitate publică, a elementelor de infrastructură critică naţională sau locală precum și a mediului.

Analiza de risc pentru un seism cu impact major pentru teritoriul României (efectuată de structurile abilitate, cum ar fi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC sau Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului) a permis formularea a cinci ipoteze, astfel:

1. – seism cu impact major cu epicentrul în zona Vrancea – cu trei variante de consecințe:

A – puternic afectată Capitala,

B – puternic afectate Bucureștiul și/sau o parte dintre judeţele: Vrancea, Buzău, Prahova, Galaţi, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Iași, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa și Tulcea,

C – include B la care se adaugă unul sau mai multe dintre județele: Argeș, Botoșani, Constan­ţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Suceava, Mehedinţi și Olt;

2. – seism cu impact major cu epicentrul în zona Făgăraș, ar fi afectate cel puțin două din judeţele: Alba, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu;

3. – seism cu impact major cu epicentrul în zona Maramureș – afectate cel puțin două dintre judeţele: Bihor, Maramureș și Satu-Mare;

4 – la un cutremur puternic cu epicentrul în zona Timiș – Caraș Severin, afectarea ar fi la nivelul a cel puțin două dintre judeţele: Arad, Caraș-Severin, Mehedinţi și Timiș;

5. – cutremur cu epicentrul în Marea Neagră – afectate ar fi cel puțin unul dintre judeţele: Constanţa și Tulcea, însă pot exista efecte în București și judeţele Prahova, Călărași, Brăila, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa, Teleorman.

Caracteristicile cutremurelor de pământ din România, raportate la vul­­nerabilităţile identificate, evidenţiază ameninţări precum prăbușirea/avarierea gravă a locuinţelor cu efecte asupra populaţiei (decedaţi, răniţi și sinistrați) sau prăbușirea/avarierea gravă a unor clădiri de utilitate publică.

În raport de epicentru, intensitate și tip se estimează (în cel mai rău scenariu și luând în considerare toate obiectivele regăsite în județele posibil a fi afectate, conform ipotezelor sus menționate) că vor fi afectate:

– 250 unităţi spi­talicești cu un număr de peste 40.000 de paturi;

– 4.000 unităţi de învăţământ;

– 1.900 alte instituţii publice;

– 410 operatori sursă de risc chimic.

Sistemul medical ar fi puternic perturbat și ar fi efecte negative asupra utilităţilor publice esenţiale: apă, gaze, energie, sistem de canalizare, comunicaţii, agent termic.

În caz de avariere sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, timpul estimat pentru remediere temporară/identificare de soluţii alternative referitoare la elementele de infrastructură a transportului și de apărare împotriva inundaţiilor este stabilit la maximum 30 de zile de la încheierea manifestării fenomenului, acest interval fiind dependent de gradul de afectare, necesarul de fonduri financiare și resurse logistice. Ca efecte secundare cu impact asupra vieţii, proprietăţii și mediului sunt menționate incendiile/exploziile; accident nuclear și/sau urgenţă radiologică și accidente chimice; poluări marine în zona costieră sau ale cursurilor de apă interioare; accidente pe căile de transport, la lucrările hidrotehnice, avarii, explozii și incendii în industrie; avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică; alunecări și prăbușiri de teren; avarii grave la sistemele informatice și de comunicaţii; epidemii, epizootii, contaminări de produse vegetale și animale și, cu posibilitate foarte redusă, însă existentă în cadrul ipotezei 5 – tsunami.

Vulnerabilități

Pentru România, principalele vulnerabilităţi în cazul unui cutremur major sunt legate în special de caracteristicile locuirii, respectiv vechimea fondului de locuinţe. Faţă de fondul construit existent în 1977 și cunoscut la momentul anului 1990, una dintre problemele majore este că nu se cunoaște cu exactitate numărul și tipul construcţiilor existente. Cele mai multe clădiri rezidenţiale aflate în uz în România astăzi au fost construite în a doua jumătate a secolului XX. Fondul de locuinţe urban actual este format din construcții din anii 1971-1990, iar ponderea locuinţelor construite după 1990 este de aproximativ 5% pentru eșantionul de populaţie cu cele mai reduse venituri (explicată în general de construcţia noilor locuinţe sociale) și 1-3% pentru toate celelalte categorii de venituri. În concluzie, 90% dintre clădirile rezidenţiale sunt vechi și au nevoie de modernizări sau reabilitări. Datele existente referitoare la calitatea fondului construit ridică probleme importante legate de comportarea acestuia la seism, respectiv expunerea/vulnerabilitatea construcţiilor la riscuri naturale, mai ales în București, care se estimează că este unul din cele mai vulnerabile 10 orașe din lume. În capitală, în funcţie de perioada construirii, 2.563 de blocuri au fost identificate ca având nevoie de consolidare structurală, fiind vulnerabile în cazul unui cutremur!

Potrivit datelor existente la nivel național, 607 clădiri sunt încadrate, prin raport de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic, cuprinzând 10.577 apartamente. Dintre acestea, 370 de clădiri sunt situate numai în București. Astfel, conform celor prezentate mai sus, se estimează că, peste 80.000 de cetăţeni locuiesc în peste 1.000 clădiri expertizate în clasa I și II de risc seismic și acestea pot fi avariate în diverse stadii, la acestea adăugându-se clădirile și locuitorii acestora aflate în clasa III și IV de risc seismic sau neexpertizate, care pot fi afectate.

The post Autorităţile locale, instruite pentru intervenţia post-seism appeared first on Jurnalul de Ilfov.

Autorităţile locale, instruite pentru intervenţia post-seism
Sursa: jurnalul de ilfov

(Vizitat de 1 ori, 1 vizite astazi)
Etichete:
Despre

SCRIE UN COMENTARIU

Adresa dvs. de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii *

Close